În urma găsirii unei legături ce implică riscul apariției diabetului zaharat de tip 2, noile cercetări ridică întrebări privind beneficiile dietelor ketogenice asupra sănătății.
Dietele ketogenice au un conținut scăzut de carbohidrați și un conținut mare de grăsimi, cu efecte în reducerea greutății corporale. Aceste diete transformă metabolismul, astfel încât energia consumată provine din grăsime, și nu din zahăr.
În urma unor cercetări efectuate în Elveția, oamenii de știință au examinat ce s-a întâmplat cu șoarecii în stadiile incipiente ale unei diete keto. Animalele au prezentat o capacitate mai scăzută de a regla zahărul din sânge în comparație cu șoarecii care au fost examinați într-o dietă bogată în grăsimi și carbohidrați.
Potrivit unor declarații apărute în The Journal of Physiology, cercetătorii au observat că “animalele hrănite conform principiilor keto par sănătătoase, dar prezintă o toleranță mai scăzută la glucoză”. Motivul constă în faptul că ficatul animalelor hrănite keto nu răspundeau la insulină. Iar această situaţie, cunoscută ca rezistență la insulină, crește riscul dezvoltării diabetului zaharat de tip 2.
“Diabetul este una dintre cele mai mari probleme de sănătate cu care ne confruntăm”, spune autorul studiului, Christian Wolfrum – expert în cadrul Institutului de Alimentație, Nutriție și Sănătate, la ETH Zurich, Elveția.
Rezistența la insulină
Insulina este un hormon ce ajută organismul să controleze nivelurile de zahăr din sânge. Dacă glicemia este crescută față de nivelul normal multă vreme, avem de-a face cu hiperglicemia, semnul distinctiv al diabetului.
În diabetul de tip 1, hiperglicemia se dezvoltă deoarece pancreasul nu produce suficientă insulină. În diabetul de tip 2, organele și țesuturile își pierd capacitatea de a mai răspunde la insulină. Pancreasul încearcă să compenseze acest lucru, producând mai multă insulină. Din păcate, aceasta nu este suficientă și apare hiperglicemia.
Rezistența la insulină este o “tulburare metabolică complexă” fără o cauză singulară evidentă. Ficatul devine rezistent la insulină atunci când nu reușește să reducă producția de glucoză ca răspuns la secreţia de insulină. Totodată, celulele pot deveni rezistente la insulină atunci când au nevoie de cantități crescute de hormoni pentru a le ajuta să utilizeze glucoza.
Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că principalul motiv pentru scăderea toleranței la glucoză, în dieta ketogenică a șoarecilor, a fost rezistența la insulină a ficatului. În ciuda cercetărilor aprofundate, încă nu s-au înțeles complet cauzele rezistenței la insulină și diabetul de tip 2.
Un aspect pe care oamenii de știință îl cunosc este că substanțele numite “lipide” sunt “în mod clar asociate cu rezistența la insulină”. Chiar și aici, totuși, rămân multe neclarități, cum ar fi: “legătura este cauzată de grăsimile care circulă sau a grăsimilor acumulate în țesut”?
Mecanismele de rezistență la insulină sunt neclare
Noul studiu ajută la umplerea unor goluri în cercetările anterioare, sugerând că rezistența la insulină în ficat se poate dezvolta în stadiile incipiente ale dietei keto. Iar acest aspect trebuie confirmat și la oameni.
Potrivit cercetătorilor, mecanismele ce stau la baza rezistenței la insulină sunt încă neclare și trebuie studiate în continuare.
“Deși dietele ketogenice sunt cunoscute ca fiind sănătoase, concluziile noastre indică faptul că poate exista un risc crescut de rezistență la insulină cu acest tip de dietă. Iar acest risc crescut poate duce la diabetul zaharat de tip 2”, spune Christian Wolfrum.
