fbpx

Există o legătură între vitamina D și COVID-19?

Vitamina D a fost descoperită în anul 1920, în urma numeroaselor cercetări desfășurate cu scopul de a diminua amploarea rahitismului, o boală a oaselor la copii. Studiile ulterioare au identificat noi informații despre vitamina D și rolul ei în menținerea sănătății.

De curând, în contextul pandemiei de COVID-19, au loc noi cercetări pentru a stabili dacă aceasta poate preveni sau ameliora infecțiile respiratorii, în special cele cu noul coronavirus.

Rolul vitaminei D

Spre deosebire de alte vitamine, vitamina D are o trăsătură aparte: o putem lua din mâncare, dar este produsă și în organismul uman. Este o vitamină lipo-solubilă, care ajută corpul să rețină calciul și fosforul, ambele esențiale pentru sănătatea oaselor.

De asemenea, vitamina D contribuie la diminuarea creșterii celulelor canceroase, la controlul infecțiilor și reducerea inflamațiilor. Multe dintre organe și țesuturi au receptori pentru vitamina D, ceea ce sugerează rolul important pentru metabolism, dincolo de sănătatea oaselor.

Unde se găsește vitamina D

Puține alimente conțin vitamina D în mod natural: somonul, tonul, ficatul de vită, sardinele, gălbenușul, uleiul de cod etc. Există și produse fortificate cu această substanță, cum ar fi: cereale pentru mic dejun, lapte obișnuit sau vegetal, suc de portocale etc. Când luăm vitamina D din mâncare, ea trebuie prelucrată de organism înainte să poată fi folosită.

Vitamina D este sintetizată de organism în prezența razelor ultraviolete UVB, de unde și supranumele de „vitamina soarelui”. În același timp însă, razele UVB pot arde pielea și pot crește gradul de deteriorare a celulelor, favorizând cancerul, precum și formarea ridurilor și îmbătrânirea pielii. Este de preferat ca expunerea la soare să se facă în afara intervalului 10:00-14:00. De ținut cont că loțiunea de protecție solară, corect aplicată, reduce absorbția de vitamina D cu peste 90%.

Un alt mod de a asigura necesarul zilnic este prin suplimente, disponibile în două forme:

  • Vitamina D2 (“ergocalciferol” sau pre-vitamina D) – produsă de plante și ciuperci, se găsește și în alimentele fortificate.
  • Vitamina D3 (“cholecalciferol”) – produsă de animale și oameni.

O meta-analiză care a comparat efectele suplimentelor cu vitaminele D2 și D3 a indicat că suplimentele cu vitamina D3 tind să crească mai mult concentrația acestei vitamine în sânge și pe termen mai lung decât vitamina D2, deci ar fi de preferat, ea fiind produsă în mod natural în organism.

Vitamina D – Doza zilnică recomandată

Aceasta vizează menținerea sănătății oaselor și a unui nivel normal de calciu la persoanele sănătoase, cu minimă expunere la soare.

Doza zilnică recomandată pentru adulții de peste 19 ani este de 600 IU (unități internaționale), atât pentru femei, cât și pentru bărbați, iar pentru persoanele de peste 70 de ani, ea crește la 800 IU zilnic. Nivelul maxim sigur (doza până la care nu este periculoasă pentru sănătate) pentru adulți și copiii de peste 9 ani este de 9000 de IU.

Toxicitatea în cazul vitaminei D poate apărea doar în cazul suplimentării, deoarece nivelurile scăzute din alimente nu pot da o doză ridicată, iar expunerea la soare nu determină toxicitate, deoarece căldura excesivă de la nivelul pielii împiedică formarea de vitamina D3. Nu ar trebui luate zilnic suplimente de vitamina D care au mai mult de 4000 IU decât sub supravegherea unui medic.

Deficiența de vitamina D

Vitamina D menține oasele sănătoase și crește absorbția calciului la nivel intestinal. Fără suficientă vitamina D, corpul poate absorbi doar 10-15% din calciul din alimente, în timp ce o absorbție de 30-40% indică rezerve normale din această vitamină. Deoarece calciul în sânge este esențial pentru funcția neuromusculară și cardiacă, organismul îl mobilizează pe cel din oase. Așadar, nivelul de calciu din sânge rămâne normal, însă oasele au de suferit: le scade densitatea și devin predispuse la fracturi.

Deficiența prelungită de vitamina D provoacă rahitism la copii (oase moi și deformări ale scheletului) și osteomalacie la adulți (oase moi, slăbite). Osteomalacia se poate trata prin suplimentare, spre deosebire de osteoporoză, unde oasele devin poroase și fragile, iar procesul este ireversibil.

La nivel mondial, se estimează că 1 miliard de oameni au niveluri inadecvate de vitamina D în sânge, deficiențele întâlnindu-se la toate etniile și vârstele.

Sursa primară de vitamina D este producția la nivelul pielii, însă multe persoane au niveluri insuficiente din cauză că locuiesc în zone unde lumina soarelui este limitată iarna sau pentru că au o durată redusă de expunere la soare, stând mai mult în interior.

De asemenea, persoanele cu pielea închisă la culoare tind să aibă niveluri mai scăzute de vitamina D deoarece pigmentul (melanina) reduce producția de vitamina D (dar diminuează și efectele negative ale soarelui asupra pielii, inclusiv cancerul de piele).

Deficiențele de vitamina D sunt des întâlnite și la persoanele cu boli intestinale care limitează absorbția grăsimilor și a celor cu boli de ficat sau rinichi, care reduc transformarea vitaminei D în forma ei activă – calcitriol. Persoanele în vârstă riscă de asemenea o deficiență de vitamina D.

Vitamina D și COVID-19

Studiile au arătat că suplimentarea cu vitamina D este sigură și că protejează împotriva infecțiilor respiratorii, ajutând sistemul imunitar să facă față mai bine bolilor. În acest context, unii specialiști recomandă o doză de 2000 IU (50 mcg) de vitamina D zilnic pentru a preveni îmbolnăvirea de COVID-19. Deși această doză este considerată nepericuloasă, deocamdată nu există date concrete care să susțină un beneficiu real împotriva coronavirusului.

Inițial s-a crezut că nivelul scăzut de vitamina D crește riscul ca o persoană să se îmbolnăvească de COVID-19, dar ulterior s-a demonstrat că nu există o relație de cauzalitate între acestea.

În prezent, în Marea Britanie se desfășoară o cercetare prin care specialiștii vor să determine dacă vitamina D poate ajuta în cazul infecțiilor respiratorii acute, având în vedere că aceasta susține capacitatea celulelor de a rezista în fața virușilor și în același timp ameliorează inflamațiile, o mare problemă în cazul COVID-19. Este posibil ca grupurile de risc să beneficieze de pe urma suplimentării cu vitamina D, însă oamenii de știință nu au ajuns până acum la o concluzie sigură.

Surse: webmd.com, qmul.ac.uk, health.harvard.edu, hsph.harvard.edu/nutritionsource, medicalnewstoday.com, edition.cnn.com, ods.od.nih.gov

Ți-a plăcut articolul? Distribuie pe

Search

+