Durerile de genunchi: Sindromul patelofemural

Durerile de genunchi: Sindromul patelofemural

Sindromul dureros patelofemural este o afecțiune ce provoacă durere în partea din față a genunchiului, sub rotulă sau în jurul acesteia. Uneori, expresia se folosește pentru a desemna durerile din zona frontală a genunchiului, având cauze diverse.

La fel ca sindromul de bandă iliotibială, apare adesea în rândul atleților, patologia fiind cunoscută și ca „genunchiul alergătorului”. Afectează mai ales alergătorii și cicliștii, dar și persoanele care petrec mult timp stând jos, cu genunchii flexați. Este destul de frecvent întâlnită și la adolescenți. 

Sindromul patelofemural – Cauze

În general, sindromul patelofemural apare din cauza suprasolicitării articulației genunchiului, ca urmare a unor traumatisme directe (în urma unei căderi sau a unei lovituri la rotulă) sau a unor dezechilibre musculare și de postură care pun presiune suplimentară la nivelul genunchiului.

Sindromul patelofemural – Simptome

Principalul semn al sindromului patelofemural este durerea în partea din față sau sub rotulă. Aceasta apare mai ales când îți îndoi genunchiul pentru a merge, a sta ghemuit, a îngenunchea, a alerga sau chiar când te ridici de pe scaun, după ce ai stat mult timp jos.

Disconfortul devine și mai puternic la coborârea sau urcarea scărilor sau a unei pante.

Zona din jurul genunchiului se poate umfla sau se pot auzi mici pocnituri.

Cum se tratează sindromul patelofemural

  • Aplică metoda R.I.C.E. (repaus, gheață, compresie, elevație):
    • Menajează-ți genunchiul și evită, pe cât posibil, activitățile care provoacă durere, ca alergarea, genuflexiunile, fandările sau statul jos pentru perioade lungi de timp.
    • Aplică gheață în zona afectată (nu direct pe piele) pentru a ameliora durerea și inflamația, timp de 20-30 de minute, la fiecare 3-4 ore.
    • Folosește un bandaj elastic sau altă compresie pentru a oferi un plus de suport.
    • Ridică piciorul pe o pernă când stai jos sau culcat.
  • Fă stretching și exerciții de întărire a musculaturii din jurul genunchilor, mai ales pentru mușchii cvadricepși. Cel mai bine este să apelezi la un kinetoterapeut, ca să te asiguri că programul de exerciții ți se potrivește și lucrezi corect.
  • Fizioterapia poate ajuta la diminunarea senzației de durere.
  • La recomandarea medicului poți folosi orteze – accesorii de suport care se poartă în pantofi pentru a corecta anumite deficiențe sau asimetrii la nivelul aparatului locomotor.

Pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat, mergi la un medic de medicină sportivă, un ortoped sau un medic de reabilitare medicală. La Superfit, echipa noastră de medici și kinetoterapeuți îți va propune cele mai bune terapii pentru genunchii tăi, astfel încât să-i menții sănătoși cât mai mult timp.

Află mai multe despre principalele afecțiuni ale alergătorilor și cum să le abordezi dintr-un interviu cu Codruța Cioponea, medic de reabilitare medicală la Superfit:

Cât timp durează vindecarea

Depide de la caz la caz, în funcție de gradul de afectare, de forma ta fizică și de măsurile pe care le iei pentru a grăbi refacerea.

Este foarte important să-i dai timp genunchiului să-și revină și să reiei activitățile sportive, mai ales cele intense, doar după ce zona s-a vindecat complet. În loc de alergare sau ciclism, poți găsi alte forme de mișcare sau sporturi care să nu dăuneze genunchiului, cum ar fi înotul sau exercițiile fizice care implică alte părți ale corpului.

Dacă revii la vechile antrenamente înainte ca genunchiul să se însănătoșească total, riști să deteriorezi articulațiiile și să prelungești apoi perioada de repaus + durerile. Așadar, ia-ți pauză până când:

  • Poți să-ți îndoi și să-ți întinzi piciorul fără durere.
  • Nu te doare genunchiul când mergi, alergi sau sari.
  • Genunchiul afectat este la fel de puternic ca celălalt.

Cum să previi sindromul patelofemural

  • Menține-ți mușchii puternici și antrenați prin exerciții regulate.
  • Folosește pantofi de alergare potriviți suprafeței pe care te antrenezi și schimbă-i înainte să se uzeze.
  • Încălzește-te/ fă stretching înainte de/ după antrenamente.
  • Alternează tipurile de antrenamente ca să previi suprasolicitarea și nu uita de refacere.
  • Evită alergările pe teren dur.
  • Păstrează o greutate sănătoasă.
  • Crește treptat durata și intensitatea antrenamentelor.

Surse: webmd.com, healthline.com, painscience.com

Ți-a plăcut articolul? Distribuie pe