O ciorbă bună sau o mâncare de legume și carne pare neterminată dacă nu are la suprafață câteva verdețuri tăiate mărunt, deopotrivă pentru aromă și aspect.
Verdețurile folosite în bucătărie dau un gust excelent mâncărurilor (inclusiv celor de dietă), dar au și beneficii pentru sănătate. Multe din ele intră inclusiv în componența unor suplimente alimentare, datorită proprietăților diuretice, antiinflamatoare sau digestive, cum este și cazul leușteanului.
Leușteanul (Levisticum officinale) este o plantă perenă care face partea din familia Apiaceae, fiind înrudit cu țelina, pătrunjelul și feniculul. Provine din zona Iranului și Afganistanului, dar în prezent crește în regiunile temperate din toată lumea. Gustul său poate fi descris ca aflându-se la intersecția dintre țelină și pătrunjel.
Leușteanul și sănătatea
Planta este bogată în uleiuri esențiale, flavonoide și compuși activi, fiind utilizată în mod tradițional pentru a ameliora afecțiuni diverse, inclusiv: infecții ale tractului urinar, pietre la rinichi, probleme digestive, dureri în gât, reumatism etc.
Leușteanul abundă în minerale și nutrienți, precum vitamina C și complexul de vitamine B. Planta conține, de asemenea, quercetină, un flavonoid cu proprietăți antiinflamatorii și antihistaminice, care poate să tempereze simptomele alergice.
Este o sursă de antioxidanți, care protejează împotriva radicalilor liberi.
Leușteanul are efecte diuretice și poate fi util în caz de retenție de apă, iar prin acțiunea sa contribuie la sănătatea rinichilor. Este contraindicat persoanelor cu boli renale severe sau celor care iau deja diuretice.
Susține sănătatea digestivă, reducând gazele intestinale și balonarea și poate ușura digestia.
Leușteanul vine cu o serie de beneficii și pentru sistemul respirator; are proprietăți expectorante și poate facilita eliberarea căilor respiratorii în caz de răceală.
Planta poate ajuta la sensibilitatea la artrită, compușii săi activi contribuind la reducerea inflamației din corp.
Are puține calorii și dă aromă preparatelor fără să fie nevoie de un exces de sare. Așadar, dacă îți place gustul său, poți folosi cu încredere leușteanul pentru un plus de savoare în ciorbe și mâncăruri de tot felul, reducând cantitatea de sare.
Rezultatele studiilor preliminare susțin unele dintre utilizările leușteanului, datorate efectelor antibacteriene și antiinflamatoare, însă mai sunt necesare și alte cercetări clinice cu privire la proprietățile curative ale acestei plante.
Leușteanul – cum se folosește
Adesea depășit în popularitate de pătrunjel sau mărar, leușteanul rămâne totuși o prezență puternică în bucătăria românească, unde se folosește mai ales în ciorbe acre, dar nu numai:
- Ciorbă de perișoare
- Ciorbă de fasole
- Ciorbă de pasăre
- Ciorbă de legume
- Tocăniță de cartofi
- Mâncare de mazăre sau de fasole păstăi
- Saramură de pește
Este recomandat ca în ciorbe să pui leușteanul la final (cam cu 5-10 minute înainte de a opri fierberea) și să nu exagerezi cu cantitatea, deoarece are un gust puternic, care poate acapara restul aromelor. Câteva frunze la o oală de ciorbă sunt suficiente pentru a da o aromă proaspătă.
Dacă îți plac experimentele culinare, poți folosi leușteanul inclusiv ca bază pentru pesto, în loc de busuioc.
Poate te va surprinde, dar frunzele de leuștean cochetează și cu unele cocktailuri, alături de legume și… alcool.
Leușteanul se găsește inclusiv uscat, adesea în mixuri de condimente și ierburi, gata de adăugat în diferite preparate. În forma uscată are un gust mai slab decât cel proaspăt și poate fi o opțiune bună pentru cei care nu se împacă bine cu aroma sa cu personalitate. De asemenea, îl poți tăia mărunt și congela, pentru a-l avea apoi la îndemână de fiecare dată când gătești.
Leușteanul se poate consuma și sub formă de infuzie. Poți face din frunzele sale un ceai cu efecte digestive și diuretice.
Pe lângă mâncăruri și băuturi, leușteanul este folosit și în produse precum uleiuri esențiale sau tincturi. Cosmeticele care includ extracte de leuștean sunt de obicei utilizate pentru ameliorarea acneei, curățarea pielii și tratarea dermatitei.
Surse: verywellhealth.com, sciencedirect.com, gardeningknowhow.com
