„O șaorma cu de toate!” Te-ai mira dacă ai auzi o astfel de comandă făcută de un nutriționist?
Șaorma (shaorma), acest street food mâncat cu atâta poftă în România, este ceva ce cumperi când nu ești dispus să faci economie la calorii. „Șaorma cu de toate” sună a ospăț, chiar și într-o zi obișnuită. Fie prânz sau mult după miezul nopții, șaorma e acolo să-ți potolească foamea și apetitul.
Pentru cei mai mulți, șaorma este un produs „rebel” față de dietă sau alimentația sănătoasă, cum este ea înțeleasă de obicei. Așa să fie și în realitate?
Înainte să trecem la „judecata” nutrițională a șaormei, hai să vedem mai clar ce înseamnă acest produs, pentru că foarte des se confundă cu preparate înrudite.
Șaorma își are originile în Orientul Mijlociu, mai exact în Turcia. Straturile de carne de miel, vită sau alte tipuri sunt fripte pe rotisor, feliate și apoi învelite în lipie sau servite alături. Tehnica rotisorului vertical este una veche, însă ideea de a folosi bucăți de carne în straturi, gătite lent și apoi tăiate felii, este atribuită unui măcelar turc din orașul Bursa, din secolul al XIX-lea, pe nume Iskender Efendi. În limba turcă, termenul kebab se referă la carnea gătită pe grătar sau friptă.
Conceptul de „döner kebab”, care în turcă înseamnă „kebab care se rotește”, s-a răspândit în alte țări din Orientul Mijlociu, Liban, Siria, Iordania sub denumirea shawarma, din limba arabă. Rețeta a fost adaptată, incluzând carne de miel, pui sau vită, și fiind servită cu lipie sau pita, alături de diferite legume, sosuri și condimente. Pe unde a ajuns, preparatul a împrumutat câte ceva din gusturile locale. În unele zone, se servește alături de humus, tahini, legume murate, tabbouleh (salată de pătrunjel, roșii, ceapă); cartofii prăjiți au devenit și ei nelipsiți din aceste combinații. Gyrosul grecesc are ca semnătură tzatziki, sosul de iaurt, castraveți, usturoi și mentă.
Pe scurt, kebab este un termen mai larg, care definește carnea gătită în diferite moduri: la grătar, pe frigărui sau rotisor, folosită la preparate precum şiş kebab, adana kebab etc. Cel mai des se servește la farfurie, iar bucățile de carne sunt adesea sub forma unor cubulețe mici sau chiftele, uneori înșirate pe bețe, în stil frigărui. Carnea este de obicei marinată în ulei de măsline și zeamă de lămâie, cu diverse condimente, servită alături de roșii, ceapă, orez etc, cu mai puțin sos. Șaorma este un tip specific de kebab, care conține carne gătită pe rotisor vertical, feliată subțire și învelită în lipie, alături de alte ingrediente.
În România, șaorma s-a adaptat gusturilor locale. În lipie se pun, de obicei: fâșii de carne (pui, vită, amestec etc.), cartofi prăjiți, sosuri (usturoi, maioneză, ketchup, iaurt), legume (varză, salată, roșii, castraveți, ceapă, pătrunjel). Sigur că rețeta diferă de la local la local, dar în mare acestea sunt ingredientele.
Așadar, care este părerea nutriționistului despre șaorma?
Profilul nutrițional al unei șaorme și numărul de calorii variază foarte mult în funcție de:
- Tipul de carne: Carnea mai grasă de miel este mai calorică și mai grea decât cea de pui sau curcan. De obicei, o șaorma are cam 100-250 g carne, în funcție de mărime.
- Sosuri: Sosurile grase, din abundență sau maioneza aduc multe calorii extra.
- Lipie: O lipie mică (50-70 g) are cam 130-150 kcal, în timp ce una mare (100-150 g) poate ajunge și la 250-350 kcal.
- Cartofii prăjiți: Sunt adesea cei mai calorici din toată această combinație: 100 g de cartofi prăjiți ajung la 300-400 kcal, în funcție de cât ulei absorb.
- Legumele: Având în vedere că se folosesc de obicei roșii, varză, ceapă, castraveți, salată, adică legume slab calorice, murate sau crude, ele nu contribuie semnificativ la caloriile șaormei.
- Mărime: De obicei, mărimea lipiei dă și mărimea șaormei. O șaorma are, aproximativ, între 350 și 500 grame, putând ajunge la 600-700 kcal sau chiar 1000 kcal. Ținând cont că 2000 kcal este valoarea calorică medie pentru un adult, pentru o zi, o șaorma poate înseamna o masă și ceva pe lângă.
Extra
- Când comanzi o șaorma merge bine alături și o băutură carbogazoasă, o extra-porție de cartofi prăjiți, poate chiar și un desert. Și acestea vin cu propriile calorii.
- Mixurile de condimente folosite la prepararea cărnii pot conține multă sare, la care se adaugă cea din sosuri și cea folosită la cartofii prăjiți. Așadar, rezultă o cantitate considerabilă de sodiu, la care este bine să ai grijă, mai ales dacă obișnuiești să mănânci foarte sărat.
Cum să comanzi șaorma dacă ții la forma ta fizică
Dacă ți-e poftă de șaorma, dar nu vrei să-ți dai regimul peste cap, iată ce opțiuni ai:
- Adaptează mixul de ingrediente. Acest lucru nu este posibil în toate localurile, dar dacă ai noroc, poți opta pentru carne de pui sau curcan și mai multe legume, renunțând la cartofii prăjiți și la sosurile grase. Sau poți alege un sos de iaurt, mai ușor, dacă este disponibil. În acest fel, șaorma reprezintă chiar o masă bună, sățioasă, având atât proteine, cât și fibre, însă mai puține grăsimi.
- Alege o șaorma „cu de toate”, cu tot ce îți place, dar ține cont de calorii și ingrediente. Ce înseamnă asta? Adaptează șaorma respectivă la necesarul tău caloric zilnic, fiind realist cu privire la valoarea energetică a acestui preparat (poți verifica în meniu ingredientele și caloriile produsului comandat). Asigură-te că mănânci mai echilibrat în restul zilei și bea suficientă apă.
În concluzie, așa cum o salată nu te face mai slab, o șaorma nu o te îngrașe. Contează alimentația per ansamblu și ce mănânci în majoritatea timpului, nu o singură masă sau un preparat consumat ocazional.
Dacă ți-e greu să jonglezi cu mâncarea sănătoasă și răsfățurile ocazionale în meniul tău, un nutriționist bun te va ajuta să ai mai multă claritate și să faci ordine în alimentația zilnică.
Te așteptăm la Centrul Superfit, unde poți opta pentru consultanță nutrițională online sau la sediul nostru din București!
Dr. Șerban Damian este medic și nutriționist, cu peste 20 de ani de experiență în domeniul nutriției clinice și al nutriției sportive. Este fondatorul Centrului Superfit din București, unde lucrează zilnic cu persoane care își doresc să slăbească sănătos, să-și îmbunătățească starea de sănătate sau să-și crească performanța sportivă. Activitatea sa se bazează pe evaluări obiective, metode moderne de testare și recomandări personalizate, adaptate fiecărui stil de viață.
Pe lângă activitatea din cabinet, este un comunicator activ în mediul online, unde explică pe înțelesul tuturor subiecte legate de alimentație, metabolism, sport și sănătate. Creează cursuri online, materiale educaționale și conținut video, cu scopul de a combate miturile din nutriție și de a promova o abordare echilibrată, bazată pe știință. Crede în educația nutrițională ca fundament al unui stil de viață sănătos și durabil.
