Masa de Paște reprezintă un motiv de bucurie, de reuniune cu familia și prietenii, poate chiar un “antrenament” pentru grătare și ieșiri la iarbă verde. În funcție de zona geografică, de rețete și de obiceiurile din fiecare familie, mâncărurile pentru Sărbătorile Pascale sunt diferite, însă de pe cele mai multe mese nu lipsesc preparatele tradiționale, pe care le vom analiza în acest articol.
Ouă colorate
În ciuda reputației proaste din trecut, oul este un aliment foarte hrănitor, fiind o sursă de proteine complete și nutrienți valoroși pentru organism: vitaminele A, B12, D, iod, folat, colină, seleniu etc.
Așadar, ne putem bucura de ouăle colorate fără probleme, la micul dejun, alături de ridichi, ceapă verde și pâine sau ca antreu ca prânz. Ar fi bine să nu depășim 1-2 ouă colorate pe zi, ținând cont că şi alte preparate de Paşte, precum drobul, pasca şi cozonacul, au în compoziţie ouă. Persoanele sănătoase pot consuma, în total, până la 5-7 ouă pe săptămână. Pe de altă parte, persoanele cu tulburări ale metabolismului lipidic și cele cu un nivel ridicat de colesterol trebuie să aibă grijă la consumul de ouă, însă pot consuma albușuri liniștiți.
Dacă sunt păstrate în frigider, la temperatură potrivită, ouăle fierte tari pot fi consumate chiar și după o săptămână. Aportul caloric al ouălor este de aproximativ 131 kcal/ 100g, astfel că, în funcție de mărime, un ou ajunge la 60-80 kcal.
Drob
Pregătit din organe interne de miel, ceapă verde, mărar și ouă, drobul este un preparat bogat în fier, vitaminele A și D și alți nutrienți. În crustă de aluat sau în prapur, o felie de drob poate fi un aperitiv perfect pentru masa de Paște. Îți recomandăm să îl mănânci alături cu o salată de legume de sezon.
Ciorbă de miel
Ciorba de miel este destul de sățioasă și te poate împiedica să mănânci exagerat la următoarele feluri. Ea poate fi o alegere foarte bună dacă ne servim cu mai multă zeamă, legume și puțină carne de miel. De asemenea, depinde și cum este preparată. Prea multă grăsime o face mai calorică și dificil de digerat.
Friptură de miel
Bogată în proteine de calitate, dar și grăsimi saturate și colesterol, carnea de miel este mai greu de digerat, astfel că se recomandă să nu depășim 150-250 g la o masă. Poate fi înlocuită cu o carne mai ușoară, precum cea de curcan, pui sau iepure.
O porție de 100 g de carne de miel la cuptor furnizează aproximativ 250-300 kcal, în funcție de metoda de preparare.
De obicei, friptura de miel se pregătește la cuptor, iar carnea are destulă grăsime cât să nu fie nevoie de o baie de ulei. Ca garnitură, îți recomandăm legume din belșug: morcovi, brocoli sau conopidă la cuptor și/sau o salată proaspătă de sezon, din salată verde, ridichi, ceapă verde, usturoi verde, spanac, ștevie etc.
Stufat de miel
Stufatul, o tocăniță cu carne de miel și legume, gătită lent la cuptor, este un alt preparat gustos servit de Paște. Carnea se poate marina peste noapte, cu sare, piper, ulei de măsline, vin, pentru a deveni mai fragedă și gustoasă. Dacă ne punem în farfurie cât mai multe legume și nu depășim porția recomandată de carne de miel, este o alegere bună.
Desigur, depinde și de preparare: o cantitate prea mare de ulei sau grăsime poate face din stufat un preparat neprietenos cu digestia.
Sarmale
Deși sunt pregătite mai ales cu ocazia sărbătorilor de iarnă, sarmalele se consumă uneori și de Paște. Punctul slab al sarmalelor este… grăsimea, care poate fi o problemă dacă se adună din prea multe surse: carnea tocată cu care sunt umplute, slănina adăugată în oală sau smântâna cu care se servesc, deoarece devin greu de digerat. O porție ar trebui să aibă 2-3 bucăți de mărime medie și mai multă varză sau alte legume alături. De asemenea, carnea grasă poate fi înlocuită cu carne mai slabă de pui sau curcan.
Cozonac
Nelipsit de sărbători, cozonacul îndulcește mesele de Paște și este foarte apreciat pentru consistența pufoasă și umplutura cremoasă. Nutrițional vorbind, este o combinație destul de calorică de zaharuri și grăsimi, cu zahăr din belșug, făină, nucă, stafide, rahat. O felie de cozonac de 100 g aduce în jur de 400 kcal, astfel că nu ar trebui să depășim 1-2 felii pe zi, mai ales dacă ne facem pofta și cu alte deserturi.
Pască
În general, pasca este mai ușor de digerat decât cozonacul, având în compoziție brânză proaspătă, ouă și stafide. 100 g de pască au aproximativ 350 kcal, așa că ai grijă la mărimea feliei.
Băuturi alcoolice
Mâncărurile consistente de Paște sunt adesea udate din belșug cu alcool. Nu e o problemă dacă bei 1-2 pahare de vin roșu sau o bere, însă evită să exagerezi sau să amesteci prea multe feluri de alcool. Alcoolul nu conține nutrienți, însă aduce destule calorii (1 g de alcool are 7 kcal), care se adună mai ales când “uiți” de numărul paharelor cu băuturi consumate. În plus, alcoolul te face să vrei să și ronțăi ceva – în general alimente bogate în grăsimi nesănătoase și zahăr adăugat, nu legume :), deci e ușor să-ți încarci și mai mult “platoul” caloriilor zilnice.
Concluzia nutriționistul despre preparatele de Paște
- Mai mult decât CE mănânci de Paște, contează CÂT. Cantitatea este cea care face diferența dintre o sărbătoare plăcută și o indigestie sau chiar o vizită la urgențe. Știm că e greu să faci alegeri echilibrate în fața unei mese încărcate de preparate delicioase, mai ales când gazdele sunt insistente, însă nu uita că te poți bucura de mâncarea de Paște și în zilele următoare, nu trebuie să dai totul gata deodată.
- Dacă ai ținut post și la masa de Paște mănânci deodată alimente grele și grase, cu multă carne, poți să te trezești cu probleme digestive serioase, chiar dacă nu ai o sensibilitate anume. Fă încet trecerea de la post la mâncărurile bogate de Paște.
- Nu consuma toate preparatele tradiționale la o singură masă, deoarece se adună atât caloriile, cât și munca pentru sistemul digestiv. Fă un top al mâncărurilor preferate și alege câte 1-2 la o masă, în porții rezonabile.
- Ca strategie pentru a mânca mai ușor, pune-ți mai întâi pe jumătate de farfurie legume și salată (nu salată boeuf sau de vinete, ci salată de legume proaspete, de sezon) și de-abia apoi friptură, drob ori sarmale.
- Contează și dacă mâncărurile sunt făcute acasă sau cumpărate. Valoarea nutrițională și numărul de calorii al unui preparat diferă mult în funcție de rețetă. Dacă le gătim acasă, putem interveni în unele cazuri pentru a le face mai dietetice (de exemplu, să punem mai puțin zahăr sau ulei, să dăm gust folosind condimente), dacă nu ne deranjează gustul. Desigur, dacă ținem mult la gustul tradițional, nu e nevoie să-l sacrificăm, ci să avem grijă la cantități.
- Un desert excelent pentru masa de Paște este… plimbarea! După atâtea bunătăți, o ieșire la aer face numai bine.
Dincolo de mâncăruri tradiționale delicioase și mese îmbelșugate, Paștele este o sărbătoare despre recunoștință și bucuria de a fi împreună. Savurează mâncărurile preferate, dar nu uita că adevărata valoare a acestor zile stă în starea de bine – fizică, emoțională și spirituală. Amintește-ți să-ți hrănești și sufletul cu momente de liniște și apropiere de cei dragi.
